Organigrama romaneasca

Directorul . A fost ales pe baza unui criteriu sãnãtos: este ruda cuiva care poate ajuta afacerea. Vãrul lui lucreazã la Ministerul X sau la Compania Y. Prin conexiunea asta poate aduce comenzi pentru firmã. Cã nu are experientã în management sau nu întelege businessul sunt detalii nesemnificative. Toatã lumea îl urãste, pentru ca nu stie sã se comporte cu oamenii. Angajeazã oameni la fel de nepriceputi ca el. Cumpãrã un server de 200 milioane, dar se zgârceste sã plãteascã 200€ pentru cineva care sã îl punã pe picioare. Îsi cumpãrã o masinã mare si o zgârie în parcarea firmei, parcare trasatã tot de el pe principiul “lasã bã cã avem loc”. Îsi ia rolul foarte în serios, modificã bugetele departamentelor si mutã oamenii de colo. .. Închide usa biroului când urlã patronul la el. Îsi cumpãra computer ultra-perfomant si refuzã cererile de achizitii pentru harduri, tastatusi si mausi pentru computerele angajatilor. Preferã sã plãteascã 300€ rata la masina angajatului + benzinã decât sã îi mãreascã salariul cu 200€. Dupã doi ani, când a învãtat businessul bine, concediazã angajatii care au fost martori la chifelele sale si angajeazã juniori usor impresionabili. Considerã cã e de datoria lui sã aibã o amantã, indiferent dacã sotia e urâtã sau frumoasã.

Echipa de vânzãri . Se cred cei mai mari si mai tari din firmã si la orice rãspund cu “dacã nu aducem noi comenzi, firma moare”. Cel putin jumãtate din ei se vãd mai inteligenti decât directorul si ar vrea sã îi ia locul, dar nu au curajul necesar sã îl conteste pe fatã, asa cã se multumesc sã îl sape pe la berile cu colegii de suferintã. De multe ori nu stiu ce vând, încurcã comenzile, trimit specificatiile aiurea si apoi dau vina pe muncitori cã lucreazã prost si cã ei nu pot face vânzãri în conditiile astea. Considerã cã e de datoria lor sã plece din firmã cu toate informatiile posibile, pentru cã, si aici citez, ”sunt clientii mei”.

Contabilele. Sunt niste doamne nef*tute de ani de zile. Si asta înseamnã cã orice problema ai avea, ele sunt ocupate. La ce îti trebuie adeverinta? Ete na, trebuia sã vii sã mã deranjezi. Tu nu stii cã am treabã? Chiar dacã au predat bilantul de 2 zile, ele oricum au foarte mult de muncã, pentru cã solitaire nu se joacã singur. Odatã trecute de 40, ori sunt foarte blazate si nervoase, ori se distreazã de rup barurile...

Fetele de la Marketing/PR . Au fãcut cel putin o facultate si au vise mari. Declarã în orice împrejurare, chiar si neîntrebate, cã anii ‘50 au fost cei mai grozavi dpdv al publicitãtii si îsi doresc sã lucreze într-o agentie de advertising, unde sã mute muntii cu ideile lor, de obicei crete. Fac front comun cu pizdutele de la vânzãri si se plâng în grup când ies seara în oras pe diverse teme. Îsi sincronizeazã ciclul si au acasa un manelisto-cocalar sau un corporatist care nu le bagã în seamã, pentru cã e plictisit de sclifoselile lor. Vacante în strãinãtate si pozã cu manelistul în background pe calculator si telefon, obligatoriu!

ITiul. Orice ar face, trebuie sã îti dea de înteles cã esti cel mai prost din firmã. De aceea el are parola de administrator, pentru cã tu esti un netrebnic care nu stie nimic si nu meritã sã se afle în prezenta lui. Când nu rupe banda firmei cu pornache, joacã un joc online sau se plânge pe forumuri de geeks cã este muncit ca un sclav. Abia asteaptã sã îl întrebe directorul ce poate face sã opreascã scurgerea de informatii din firmã ca sã poatã instala radmin si sã se distreze.

Magazionerul. Este foarte plictisit si enervat de fiecare datã când ai treaba cu el. Dacã îndrãznesti sã îi sugerezi sã se grãbeasca, îti rãbufneste în nas cã el e sef peste magazie si îti dã ce vrea si dacã are el chef. Tremurã în fata directorilor si se dã cocos în fata soferilor si a femeii de serviciu.

Soferii . Ei urãsc pe toata lumea, în mod egal si din principiu. Scopul lor în viatã e sã îsi ia telefoane si sã se plângã cã trebuie sã munceascã în fiecare zi. Au mereu lucruri mai importante de fãcut si serviciul îi cam încurca. Cel putin unul viseazã sã ajungã la vânzãri sau sã conducã firmã, pentru cã el stie ce e în neregulã, si le împãrtãseste asta colegilor în timp ce stau la mici la munte pe benzina si pe masina firmei. Asteaptã ca fata de la vânzãri pe care o plimbã atâta prin oras sã îl invite la ea într-o searã, pentru cã, nu-i asa, o serveste mereu si îsi rupe din timpul lui important pentru ea.

Femeia de serviciu. Ea e supãratã cã trebuie sã facã curat si cafele. Nu întelege de ce trebuie tocmai ea sã dea cu mãtura sau cu mopul sau de ce trebuie ea sã stie când nu mai e hârtie la baie. Le urãste pe curvele de la vânzãri si de la marketing, dar se dã bine pe lângã ele pentru cã are o fata care are nevoie de serviciu.

Secretara. Scopul ei în viatã e sã se aboneze cu mailul office@firma la siteurile de bancuri si de porcãrele. Nu stie niciodatã nimic. Nu are chef sã se ducã la director în birou, nu are chef sã îi facã legãtura cu furnizorul X. Viseazã sã ajungã la vânzãri sau la marketing, pe care le considerã joburi mai usoare decât ceea ce face ea, si când ajunge se poartã mizerabil cu secretara..

Muncitorii. Ãstia sunt urâti de toata lumea si toate se sparg în capul lor. Jumãtate nu au chef de muncã, restul o fac in dorul lelii, de teamã sã nu fie concediati, pentru cã au rate si copii.. Urãsc soferii pentru cã stau toata ziua în masinã în timp ce ei muncesc, pe curvele de la vânzãri, pentru cã stau toatã ziua pe scaun si au salariu mai mare, pe director cã nu angajeazã mai multi oameni, ca sã poatã dormi si ei la serviciu câteva ore. Nu pleacã din firmã decât dati afarã si le e lene sã gâdeascã un pic.

Amantele. Sunt prezente peste tot, în functie de ale cui sunt. Amanta magazionerului e femeie de serviciu, amanta soferului e secretarã, amanta sefului e la marketing… Se stiu care sunt în firmã si sunt urâte de toatã lumea, desi toti se poartã frumos cu ele. Visul lor e sã se integreze cât mai bine în colectiv, sã aibã impresia cã si ele contribuie cu ceva, în speranta ca vor fi invitate la iesiri în club de colegele de departament. În momentele post-coitum varsã amantului tot ce stiu si sugereazã cine ar trebui dat afarã. E singura care zâmbeste sau are o mimã inocentã atunci când directorul tipã la toatã lumea.

Primita pe email